Domus Aurea

Domus Aurea a fost construita pe rovinele ramase dupa teribilul incendiu din anul 64 d.H., care a distrus in mare parte Roma in timpul imparatului Nero. Fastuoasa rezidenta a imparatului ocupa tot centrul Romei. Pentru costructia ei au fost demolate multe case si edificii publice. Ocupa o supratafa de aproape 80 de hectare, cuprinzand Palatino, Esquilino, Oppio si Celio, un lac mare si numeroase edificii, toate de mari dimensiuni.La moartea lui Nero, succesorii sai, dorind sa se elibereze de o mostenire atat de incomoda si nepopulara, au restituit publicului toata zona ocupata de gigantica rezidenta imperiala. Au fost distruse constructiile Palatinului si cele din valea cuprinsa intre Oppio si Celio si s-a inceput construirea Colosseumului in spatiul ocupat in precedenta de lac (stagnum Neronis). Edificiul dealului Oppio a rezistat procesului de urbanizare pana in anul 104 d.C., cand au inceput lucrarile pentru realizarea Bailor publice ale lui Traian (Terme di Traiano).Interesul pentru Domus Aurea a renascut cazual la sfarsitul secolului al V-lea datorita curiozitatii pasionatilor de antichitate care au inceput sa copieze o serie din motivele decorative. Artisti faimosi, ca si Rffaello, Pinturicchio, Ghirlandaio s-au inspirat din picturile si sculpturile neroniane pentru a decora edificiile Vaticanului, Castelul Sant'Angelo, Vila Madama. In 1506, scavand una dintre zonele viticole alle dealului Oppio, s-a descoperit grupul Laocoonte, una dintre operele de sculptura cele mai faimoase ale antichitatii.