Ganduri de la capatul unei lumi cu o civilizatie de 5 ori milenara - dupa ce am vazut cu adevarat Roma – realizez cat de coplesitoare e civilizatia europeana - singura ce s-a inaltat ca un Hristos si a renascut, de fiecare data superioara, moderna - semn al trecerii omenirii de la inferior la superior, de la conventional la neconventional, de la particular la global, de la natiune la super-natiune, cea a Uniunii Europene spre un al III-lea Mileniu.
Peste tot pe unde te invarti in Italia, si in cazul meu in Roma, intalnesti istorie la orice colt de strada, si e atat de vizibila pentru ca ei stiu cum s-o faca atractiva si placuta, in comparatie cu altii...si placerea de a te plimba si a pasi pe niste pietre cubice de sute de ani, te impresioneaza, si realizezi ca esti atat de nesemnificant in fata chestiilor astea, incat ajungi sa te intrebi "eu ce caut aici?". Imensitatea asta de monument din spatele meu se numeste Emanuelle Vittorio Secondo, si pentru italieni reprezinta foarte mult....noi avem oare ceva de grandoarea asta de care sa fim mandrii?...cu siguranta, insa nu stiu cum sa facem cunoscut lumii ce avem si noi, din pacate.
No comments:
Post a Comment