Cand soarta e de partea ta....

Si da, asa-i...zambetul e al meu, nu eram la o sedinta foto si nici nu am fost platita sa joc vreun rol doar de portret..., m-am simtit copila, si vedeam de jur imprejurul meu diferite zambete colorate ale unor oameni necunoscuti, era bucuria lor, care m-a molipsit. Si cand ma gandesc ca timpul va trece, atat de repede si cu siguranta mi-as dori sa ma intorc aici, acum, langa voi, insa chiar daca timpul nu va fii in favoarea mea, amintirile vor ramane, zambetele vor ramane, imbratisarile, dansurile, privirile acelor oameni,.....eram save, si m-am simtit save cu toti acei oameni, dar si bulversata de jocul si alergatura prin fata ochilor mei a multor persoane, necunoscute si totusi parca prieteni de-o viata, rula un film, cu multa actiune, cu pasi inceti si sarituri zgomotoase, de pe langa "arlechini" se auzeau aplauze la fiecare acord al chitarilor si la sunetele cinelelor, si toti aveau pe buze aceleasi cuvinte in acelasi timp...cum o fii?..viata in secunde muzicale....care parca nu se mai terminau...si minutul trecuse de 60 de secunde, pentru ca ticaitul ceasului deja alerga...era galoparea starilor de rock, diferite, normal, ca doar toti eram diferiti, insa toti aveam un lucru in comun si cand te gandesti ca starile astea le-am putea trai mai des...filmul inca nu se terminase si m-am bucurat ca s-a spus "motor, actiune" pana la sfarsit..si ca orice final reusit de filmari, s-a sarbatorit printr-un "party" pentru toti, fara ochi dati peste cap, fara zambete in coltul gurii doar de dragul lumii prezente...ci prin suete misto, prin ciocniri de pahare cu oameni dragi, prin priviri calde si sincere, jocul abia acum incepea pentru unii dintre noi, seara parca era la inceput si oboseala ramasese la intrare cand fiecare si-a platit biletul...si uite ca inca odata cuvintele erau comune...acum te pun la incercare....da,pe tine, cel care vei citi asta....bun, stiu ca esti relaxat si curios, insa la sfarsit vei si rade, sincer...bun, imagineaza-ti :....esti intr-un avion ( nu unul oarecare, ci unul de capacitate maxima, cu multi oameni langa tine, si esti norocos poate, ca ai nimerit la locul de langa geam si tot dintr-o curiozitate fireasca astazi, iti lungesti gatul si privesti pe acel geam micut si oval, si jos undeva la mii de km distanta, observi petice de pamant de toate formele si culorile si ai senzatia ca ai intrat in jocul inocent al copilariei, cu cat inainteaza avionul, cineva parca ti le deseneaza ( poate putini stiu, insa fiecare tara, vazuta din avion are o anume forma care te duce cu gandul la un obiect..sa o proba-ti si p-asta cu imaginatia, e atat de misto )....si ajungi sa te uimesti cat de mic esti tu in comparatie cu tot ce vezi, si te gandesti ca pamantu-i mare, avionul e mare, masa de oameni din preajma ta e mare si ea, si tu, tu cine esti...o chestie atat de mica avand in vedere restu'...si atunci iti dai seama ca si pe tine te priveste cineva ( unii necunoscutii, altii atat de aproape de sufletul tau, oamenii iubiti care sunt stele acum si se minuneaza unde ai ajuns si ce ai ajuns de fapt, exact in aceiasi clipa, la fel cum faci tu, insa privirea vine de undeva de sus, si te simti important, pentru ca atragi atentia, deci nu te simti nesemnificativ, pentru ca nu esti..esti mult mai important decat ai crede tu vreodata.........fii la fel de maret precum toate tarile pe care le-ai vazut de acolo de sus, unde ai fost mai aproape de Dumnezeu, lasa-ti mintea sa se bucure si fii fericit ca ai sansa sa traiesti toate astea si ca atunci cand vei ajunge acolo jos, din ceruri, vei pasii pe acele petice de pamant, ca si cum ai juca sotron...e sotronul maturitatii de data asta, insa vei stii ce sa faci din instinct, pentru ca esti om, si oamenii simt si-s aduc aminte, oamenii se bucura si se minuneaza... pentru ca stiu sa traiasca fiecare clipa ca si cum ar fii ultima pentru ei !