Marea mea.............

Si uite si marea cum arata de sarbatori..destul de nervoasa si agitata, insa e un loc unde multi si-ar dori sa ajunga macar odat'.
Si m-am trezit destul de dimineata si am luat-o cu cainele incetisor spre plaja, si-i simteam mirosul cu cat ma apropiam si am pasit destul de nesigura pe nisip, ca si cum acel loc nu-mi parea cunoscut si nu-mi apartinea, insa cu cat inaintam spre mare cu atat simteam ca de aici ma trag, aici am venit pe lume, aici am crescut, aici m-am cizelat, aici am cei mai frumosi prieteni, aici am iubit prima oara si am suferit, aici mi-am pierdut oameni dragi din viata care astazi sunt ingeri sau poate chiar sunt pescarusii care zboara deasupra marii....si ajung pe nisipul ud si valurile veneau spre mine si intindeam mana sa simt apa rece....si totul era spuma de jur imprejurul meu si ma uitam in dreapta si-n stanga si nu vedeam nici un om, nici o miscare, doar doua barci parasite, si eram eu, cainele, marea, pescarusii si vantul. Si m-am asezat pe nisipul rece si priveam cu ochi goi spre larg....si atunci am realizat ca am un mare castig....locul asta, de care sunt atat de mandra, nu-i proprietate, insa pentru mine reprezinta mai mult decat isi pot altii imagina....copilarie, trairi, zambete si impliniri....si linistea e mai presus de toate...si pentru mine de data asta a fost meditare..un ragaz pe care mi l-am oferit, si decizii....pe langa frigul si ploaia care iti ajungeau pana la oase...........marea poate sa fiu un prieten ideal, care sa stie cand sa te asculte si sa te linisteasca doar privind-o..e foarte simplu si totul vine de la sine.