Si uite cum anii trec si ajung a ma trezi intr-o dimineata linistita de week end, si stiu in sinea mea ca se va intampla ceva misto soon....si nu-mi fac planuri si nici sperante, pentru ca intr-adevar stiu ca va fii ok....si ziua trece incet, fara prea multe chestii petrecute, ci putina leneveala....
Si vine seara si pregatesc cadoul pentru una dintre cele mai bune prietene si ma pregatesc si eu, sufleteste sa zic asa, pentru ca tot in sinea mea stiam ca ma va astepta o seara si o noapte grea, din diferite puncte de vedere....insa gandul ca ma voi revedea cu niste oameni dragi,pe care nu-i vazusem de un car de ani,mi-a adus zambetul pe buze..oameni frumosi,nu ca-s prietenii mei, ci pentru ca-s oameni, si asta e mare lucru, persoane care nu-ti cer socoteala pentru nimic si nu se apuca sa te sfatuiasca doar pentru a se umfla in pene...oameni pe care i-am cunoscut in urma cu 4-5 ani, si ca o intamplare, tot la un concert Cargo...ca despre concertul Cargo e vorba si acum....si revederea s-a produs si a fost misto sa-i stiu ca incontinuare sunt langa mine si in special ca mi-au ramas prieteni, dupa unele prostii facute de mine...si am ajuns la concluzia ca ochii care nu se vad se uita, e doar un fleac......si rock-ul a inceput si lumea s-a entuziasmat, cu mici exceptii, si din zona unde eu stateam, ii priveam ca erau atat de simpli si de "ei"....oameni care cantau si se bucurau de fiecare secunda si ii vedeam cum li se lumineaza ochii....si asta m-a facut sa-mi dau seama ca locul meu e acolo si nu in alte parti, ca de fapt lumea mea e printre ei si ca tot alaturi de ei...sunt eu....
Seara,sau dimineata s-a terminat la un moment dat, insa am ramas cu ceva misto...prieteni, sinceri si naturali, frumosi si ai mei....thanks for that!
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
:*:*:*:*
Post a Comment