Paradoxul zilelor noastre !

" Paradoxul vremurilor noastre în istorie este ca avem: cladiri mai mari, dar suflete mai mici; autostrazi mai largi, dar minti mai înguste. Cheltuim mai mult, dar avem mai putin; cumparam mai mult, dar ne bucuram mai putin. Avem case mai mari, dar familii mai mici, avem mai multe accesorii, dar mai putin timp; avem mai multe functii, dar mai putina minte, mai multe cunostinte, dar mai putina judecata; mai multi experti si totusi mai multe probleme, mai multa medicina, dar mai putina sanatate. Bem prea mult, fumam prea mult, cheltuim prea nesabuit, râdem prea putin, conducem prea repede, ne enervam prea tare, ne culcam prea târziu, ne sculam prea obositi, citim prea putin, ne uitam prea mult la televizor si ne rugam prea rar. Ne-am multiplicat averile, dar ne-am redus valorile.Vorbim prea mult, iubim prea rar si urâm prea des. Am învatat cum sa ne câstigam existenta, dar nu cum sa ne facem o viata, am adaugat ani vietii si nu viata anilor. Am ajuns pâna la luna si înapoi, dar avem probleme când trebuie sa traversam strada sa facem cunostinta cu un vecin. Am cucerit spatiul cosmic, dar nu si pe cel interior. Am facut lucruri mai mari, dar nu si mai bune. Am curatat aerul, dar am poluat solul. Am cucerit atomul, dar nu si prejudecatile noastre. Scriem mai mult, dar învatam mai putin. Planuim mai multe, dar realizam mai putine. Am învatat sa ne grabim, dar nu si sa asteptam. Am construit mai multe calculatoare: sa detina mai multe informatii, sa produca mai multe copii ca niciodata, dar comunicam din ce în ce mai putin. Acestea sunt vremurile fast-food-urilor si digestiei încete; oamenilor mari si caracterelor meschine; profiturilor rapide si relatiilor superficiale. Acestea sunt vremurile în care avem doua venituri, dar mai multe divorturi, case mai frumoase, dar camine destramate. Acestea sunt vremurile în care avem excursii rapide, scutece de unica folosinta, moralitate de doi bani, aventuri de-o noapte, corpuri supra ponderale si pastile care îti induc orice stare, de la bucurie, la liniste si la moarte. Sunt niste vremuri în care sunt prea multe vitrine, dar nimic în interior.Vremuri în care tehnologia îti poate aduce aceasta scrisoare si în care poti decide fie sa împartasesti acest punct de vedere, fie sa stergi aceste randuri. Aminteste-ti sa-ti petreci timp cu persoanele iubite, pentru ca nu vor fi lânga tine o eternitate. Aminteste-ti sa spui o vorba buna copilului care te enerveaza, pentru ca acel copil va creste curând si va pleca de lânga tine. Aminteste-ti sa-l îmbratisezi cu dragoste pe cel de lânga tine pentru ca aceasta este singura comoara pe care o poti oferi cu inima si nu te costa nimic. Aminteste-ti sa spui “TE IUBESC” partenerului si persoanelor pe care le îndragesti, dar mai ales sa o spui din inima. O sarutare si o îmbratisare vor alina durerea atunci când sunt sincere. Aminteste-ti sa-i tii pe cei dragi de mâna si sa pretuiesti acel moment pentru ca într-o zi acea persoana nu va mai fi lânga tine. Fa-ti timp sa iubesti, fa-ti timp sa vorbesti, fa-ti timp sa împartasesti gândurile pretioase pe care le ai." si asta spunea vesnicul Octavian Paler.

Viata nu e o opera de arta....

Viata nu e o pera de arta, eu o vad ca pe un targ, unde poti gasi orice, inclusiv nimicuri. Sincer nici nu stiu cum ar arata viata ca fiind o opera de arta....n-ar mai avea mare farmec...nu ca arta in sine nu e arta, insa viata e altceva. Si targul asta, care e viata leaga o nastere de o moarte, in care unii au mai mult noroc si curaj decat altii....eu poate sunt doar o visatoare, cine stie, insa de multe ori visurile mele nu au ambitii practice pentru a le face realitati, poate visele in sine sunt prea cuminti si prea naive. Intotdeauna mi-am dorit sa fiu sau sa devin "om de lume"...si ca sa raman in tema si-n lumea lui Octavian Paler el ar fii spus : " Mi-am zis mereu că explicaţia neputinţei de a deveni “om de lume” se află în faptul că nu m-am cizelat la timp, nu mi-am dat osteneala să-mi însuşesc unele deprinderi care ţin de civilizaţie, deci se pot învăţa. În realitate, cauza e mai adâncă, probabil. Nu e suficient să cunoşti ce vin se potriveşte la o anumită mâncare sau ce flori se cade să dăruieşti în funcţie de situaţie. Există în mine ceva needucabil, cred. Un amestec de tristeţe, lipsă de umor, stângăcie şi rigiditate m-a condamnat să văd în “mondenităţi” un chin, o corvoadă, o suferinţă, deşi, în singurătate, am tânjit mereu după ele."

Avem timp....pentru toate!

Octavian Paler spunea: avem timp pentru toate....avem timp sa ne odihnim, sa dormim linistiti, sa alergam in toate partile pentru a obtine ce ne dorim si pentru a munci, avem timp sa gresit repetat si uneori sa regretam ce-am gresit, sa-i judecam mai mereu pe cei din jurul nostru si sa ne absolvim pe noi insine, bineinteles, avem mereu timp sa citim ( ca e atat de frumos, cum zice o prietena de-a mea ) si sa scriem atunci cand credem ca ne facem mai bine si mai repede intelesi prin scris, avem timp de multe ori sa corectam ce am scris, avem timp sa facem proiecte si sa ne facem vise si promisiuni, pe unele dintre ele niciodata respectandu-le, avem timp pentru iluzii si dupa ani sa ajungem sa cautam in cenusa lor.....
Avem timp sa fim ambitiosi si sa ne imbolnavim, apoi sa dam vina pe destin pentru cele intamplate, avem timp sa privim cerul, soarele, luna, norii, pamantul si marea, sa ne uitam la reclamele pe care le intalnim zilnic pe strazi si la accidentele de pe drumurile noastre...oarecare unele, avem timp sa ne alungam intrebarile si sa ne amanam raspunsurile, vesnic, avem timp sa sfaramam un vis dupa care sa-l ajutam sa renasca, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i mintim si sa-i iubim, si uneori sa-i pierdem, avem timp sa primim sfaturi si sa dam la randu' nostru, dupa care sa uitam de existenta lor....avem timp sa primim cadouri pe care nu le vom intelege niciodata....si uite cum avem timp de toate si pentru toate.


Si atunci cand ne gandim sa vorbim despre putina tandrete, murim....
E frumos atunci cand ajungi sa inveti unele lucruri in viata si apoi sa le poti impartasi altora...am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubesca, cu forta....chiar nu se poate, poate doar in imaginatie, tot ce-ti ramane de facut e sa devii o persoana iubita si atat.
Restul intotdeauna a depins de altii si am mai invatat ca oricat de mult mi-ar pasa mie de ce se intampla, celorlalti s-ar putea sa nu le pese deloc. Am invatat ca dureaza o viata intreaga sa castigi increderea cuiva, si in cateva clipe sa o pierzi pentru totdeauna....am realizat ca nu conteaza ce AI in viata, ci mult mai important epe CINE AI. Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor si ca mult mai importat decat asta e ceea ce pot face eu sa-i ajut, am invatat ca atunci cand ma despart de oamenii dragi mie sa o fac cu cuvinte calde, pentru ca s-ar putea sa fie ultima oara cand ii voi vedea si le voi vorbi. Am invatat ca poti continua mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti, am invatat ca sunt oameni care ma iubesc, insa nu stiu s-o arate, am invatat ca atunci cand sunt necajita e dreptul meu sa fiu asa, insa sa nu arunc supararea pe altii, am invatat ca prietenia adevaratacontinua si la distanta, asa-i si cu dragostea, rezista chiar daca e departe, am mai invatat ca daca cineva nu te iubeste cum ti-ai dori tu, asa nu insemna ca nu te iubeste deloc si din tot sufletul, insa si aici multi nu o recunosc....am invatat sa-mi iert prietenii atunci cand "m-au lovit", am invatat sa nu astept iertare din partea celorlalti, ci mai intai sa ma iert pe mine, am invatat ca oricat de mult sufar , lumea cu toate ale ei nu se va opri niciodata in loc pentru durerea mea....va continua cu bune si rele, am vazut ca doi oameni se cearta si am invatat din cearta lor ca nu e neaparat batut in cuie sa nu se iubeasca pentru asta....am invatat sa pun persoanele pe primul loc si nu faptele lor, am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru insa amandoi vor vedea lucruri diferite, pentru ca noi suntem diferiti in acelasi timp, am invatat ca ce-i cinstiti ajung mai departe si ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore de catre oameni pe care nu i-ai vazut niciodata...si ca atunci cand crezi ca nu ai nimic de spus sau ca nu poti ajuta pe nimeni....iti vei gasi puterea de a face astea.
Am invatat ca scrisul poate linisti durerile..oricare ar fi ele, am invatat ca oamenii la care tin cel mai mult imi sunt luati prea repede, am invatat ca este prea greu sa folosesc rigla pentru a-mi masura greselile...si mai important decat toate....am invatat sa iubesc ca sa pot fii iubita.
Am invatat multe si voi muri fara sa cunosc atatea....am avut timp pentru multe si voi ajunge sa mor lasand o multitudine de lucruri pentru care nu am avut timp suficent sa le cunosc si sa le traiesc.

A mai trecut o zi cu pasi lenti si parca pe loc..

Si s-a mai dus o zi din calendar...prea repede oare?!...posibil, si pana la urma ce mai conteaza, a trecut si gata, nu o pot intoarce. Si daca ma gandesc ce am facut astazi, asa mai special...tot stau si ma gandesc si nu gasesc nimic:......vesnica rutina, trezire matinala, poate prea matinala, savurez repede o cafea, parca m-ar alerga cineva...cateva tigari ( mai multe, de fapt :D )....apoi pregatiri de plecare...va intrebati unde?!....oare unde as putea la 6 dimineata, intr-o zi de joi "ca asa-i la noi"....in martie, frig, intuneric, oameni care dorm pe ei din picioare, fete triste si inghesuite in mijloacele de transport de infern ale Bucurestiului de astazi.....la lucru plecam.....si imi vine sa-mi zbor creierii gandindu-ma ca pierd 2-3 ore din somn, doar pentru ca tre' sa plec la munca atat de cu noapte din cauza traficului....si ajung dupa chinuri si iar chinuri, si coate date in stanga si-n dreapta....am ajuns la concluzia ca sunt un "robot" al 2008-ului. Dar pentru ce naiba ne zbatem atata, zilnic, pentru altii bineinteles...de parca ne-ar ridica statui intr-o buna zi. Si uite asa a inceput ziua, aia de joi, parea a fii una normala si chiar banala, insa am avut parte de prea multi nebuni, la propriu....si a trebuit sa iau parte, cu privirea si atat, la pumni si picioare, la declaratii catre politie si serviciile pe paza, alea de la mine de la lucru....din cauza unui nebun care s-a repezit la mine....si nebunul e nebun, n-ai ce-i face....si a trecut si asta, care ma luase ca din somn, insa instantaneu m-am trezit...speram ca dintr-un vis, dar n-a fost asa...asta e realitatea zilei de azi, aia in care ne trezim, alergam, respiram si uneori gandim :))
Toata ziua am avut senzatia ca, gandesc cu voce tare...si cand realizam asta, ma intorceam si-n dreapta si-n stanga sa vad daca cineva se mira de reactiile mele...era doar imaginatia mea.....si era frig si din cand in cand mai iesea putin soarele.....si ma luasera frigurile, nu ca n-as fii racita de o luna, dar mai conta...aveam senzatia ca ziua de azi nu se mai termina odata....si in cele din urma, ajung si eu acas' plecata de la 6 dimi....ajunsa la 22:00, ce zi "minunata"...cate am mai realizat si astazi....dar am obosit nefacand nimic, de fapt...mai nou nici pe trotuar nu mai ai voie sa mergi, ca deeee....urmeaza summit-ul....si acum va intreb eu pe voi....dar eu cum mai ies si cum mai ajung acasa?....daca nu am voie sa ies prin zona....da, am inteles, e vina mea ca stau langa Casa Poporului....sau in apropierea ei...nu era de ajuns toata nebunia de zi cu zi a capitalei...asta mai lipsea...summit-ul...in rest le aveam pe toate!...suntem in regula cu tot ce inseamna corectitudine, respect, buna-vointa....
This is our life!!!!.............every day and every evening...and in the morning it's sucks....again, another day...a new one full of surprises, but I liked it! :D it' s my life and only mine.

Learn to say NO !

Ce bine ar fi sa invatam odata sa spunem "NU", sa refuzam cu zambetul pe buze....ma scot din minti situatiile in care vad ca toti spunem "DA" la orice chestie....la fel de usor cum spunem "da", putem spune si "nu", si asta ne-ar face mult mai increzatori si nu ne-am mai ascunde dupa deget, si nu vom mai accepta o propunere din obligatie, din prietenie, din respect sau eu mai stiu ce sentiment ne trece in clipa aia.
Nu avem cum sa ne simtim permanent obligati sa raspundem dorintelor celorlalti, trebuie sa tinem seama de dorintele si nevoile noastre, ca sa nu traim permanent sntimentul de frustrare. Gandim ca suntem liberi si avem dreptul de a refuza, asta e valabil pentru toata lumea. Nu trebuie sa ne fie rusine sa exprimam si sa simtim emotii, precum : iritare, deceptie, nemultumire, daca le folosim fara animozitate. Mi-as dori sa indraznim sa fim diferiti, si sa avem curajul sa luam atitudine, chiar daca acest lucru de cele mai multe ori nu e ok perceput de ceilalti, insa asa vom putea avea controlul asupra propriei noastre existente, ne vom distanta de ceea ce nu vrem sa facem si in sfarsit ne vom atinge obiectivele. Chiar si tie ti s-a intamplat si nu o data, ci de nenumarate ori sa nu ai curajul sa spui "nu" de teama ca ii vei dezamagi pe cei din jurul tau, insa putinta de a spune "nu", ne va permite sa ne afirmam si sa ne consolidam independenta si autenticitatea, simplificandu-ne relatiile cu cei din jur.
Trebuie sa invatam sa spune odata pentru totdeauna "NU"....it's so easy....si mult mai corect fata de tine, fata de ei, fata de toti.

Tutto il resto e' noia.....

TUTTO IL RESTO E' NOIA " Si, d'accordo l'incontro un'emozione che ti scoppia dentro l'invito a cena dove c'è atmosfera la barba fatta con maggiore cura, la macchina a lavare ed era ora hai voglia di far centro quella sera si d'accordo ma poi..tutto il resto è noia no, non ho detto gioia,ma noia, noia, noia,maledetta noia. Si, lo so il primo bacio il cuore ingenuo che ci casca ancora col lungo abbraccio l'illusione durarifiuti di pensare a un'avventura.Poi dici cose giuste al tempo giusto e pensi il gioco è fatto è tutto a postosi, d'accordo ma poi...tutto il resto è noia no, non ho detto gioia,ma noia, noia,noia maledetta noia.Poi la notte d'amore per sistemare casa un pomeriggio sul letto le lenzuola color grigio funziona tutto come un orologio. La prima sera devi dimostrare che al mondo solo tu sai far l'amore si, d'accordo ma poi..Tutto il resto è noia no,non ho detto noia ma noia,noia, noia maledetta noia. Si d'accordo il primo anno ma l'entusiasmo che ti resta ancora è brutta copia di quello che era cominciano i silenzi della sera inventi feste e inviti gente in casa così non pensi almeno fai qualcosa si, d'accordo ma poi..Tutto il resto è noia,no, non ho detto gioia,ma noia,noia,noia maledetta noia. "

Fericirea nu se cumpara...cu toate ca am vrut!

N-am stiut, ca toate lucrurile bune sunt doar bune la-nceput. Nu, n-am stiut, ca dragostea o pretuim numai atunci cand a trecut.Nu, n-am stiut, ca fericirea nu se cumpara, cu toate ca am vrut. N-am stiut, ca daca vreau sa te iubesc trebuie sa las tot ce-am avut. Dar stiu ca-ntr-o zi, cand eu nu voi mai fi, doar sufletul meu, numai el va mai sti ce n-am stiut. N-am stiut ca in iubire intr-o clipa poti sa pierzi tot ce-ai avut. N-am crezut cand un prieten m-a tradat si m-a lasat, dar am tacut. N-am stiut ca viata asta se termina si n-o ia de la-nceput.

Si au existat multe dati cand am vrut sa cumpar fericirea, fiind invatata sa cumpar "orice" imi doream...si am realizat ca doua lucruri nu pot sa le cumpar : sanatatea si fericirea...exact ce e mai de pret pentru un om....si am crezut ca pot cumpara macar amintirile, dar nici asta n-am reusit chiar daca am licitat cu multi bani...insa aici am avut noroc, pentru ca amintirile le-am "castigat" si sunt ale mele. Si am renuntat la tot, ca sa iubesc, si nu am primit nimic in schimb si n-am renuntat pe bani.....si dezamagirea a fost mare....si am continuat sa "nu stiu"....dar nu sa cumpar....

Nu va vindeti sufletele!....nu incercati sa cumparati un sentiment, si daca ati facut-o deja, nu o sa aveti parte de el....pentru ca nu-i cinstit!

Habar si Vita de Vie la Bucuresti

Habar si Vita de Vie la Bucuresti si ziua lui Despot cu "la multi ani", tort si artificii....si mult rock....si a fost fum si au fost tigari si a fost alcool si a fost caldura si am fost multi si a fost si Manu venita de la Arad si am ascultat si eu pana la urma trupa "Habar"....si mi-au placut si au fost rock....chiar daca altii de pe acolo "habar" n-aveau cine sunt si sunt niste baieti atat de misto si sunt convinsa ca vor reusi soon.....si a fost atat de tare si chiar nu regret ca m-am dus....pacat ca au lipsit altii de pe acolo....dar rock-ul tot rock a ramas!

HABAR....o trupa rockkk din Arad...niste baieti misto si curajosi...Doamne ajuta la mai mare

Eu si FLY abia coborat de pe scena...rock-erul si blonda ( nu e egal cu frumoasa si bestia ) :D

Eu si Manu, Habar si Vita de Vie, restu' prietenilor pe acolo pe undeva, tigari si mult prea mult fum, alcool si caldura...dar e rock..asta-i legea

Eu, Manu si Moni....unde am fii putut sa ne intalnim....la un concert rock...bineinteles

Pfoia cat de tare eram....ce rock stateam pe .....a lu' Manu :D

Hei da...si acum "stiti sa sariti?" si sa dati din cap?:)):))

Nu ma intrebati de ce radeam...."HABAR" n-am...ca sa fiu in tema cu cuvantul asta :D

Si iar tigari.....dar nu spuneam "nu mai am tigari, nu am ce fuma" :))

Tot la "HABAR"....eu si Moni, ce privire avea :D

Tot la "HABAR"....eu si Moni ( plictisita )...cred ca avea in minte doar cuvantul "habar"...:))

Concert "HABAR" si "VITA DE VIE"....ROCKKKKKK la ziua lui Despot

Tot cerul e de partea ta....2 ani de cand raiul s-a deschis

" Din cerul noptii a cazut o stea, sa-ti faca loc si sa ia lumea ta,

O lume mai buna in care toti vom fii, dar nimeni nu stie.. ne vom intalni?

Candva spuneai ca n-ai atins o stea, acum tot cerul e de partea ta...

Te-ai inaltat acum la stele, e trist si parca prea devreme,

Ti-ai luat cu tine si iubirea ta, sa-ti fie alaturi langa inima ta,

Toti ingerii v-asteapta, raiul s-a deschis,

Sa va primeasca pe toti trei parca-i un vis, un vis din care noi ne vom trezi...

Dar ce pacat ca voi nu veti mai fi...

Focul se stinge totul este trist,

Vom asculta un actor grabit, cand dorul ne apasa ne vom aminti, ca steaua ta pe cer va straluci...

Candva spuneai ca n-ai atins o stea, acum tot cerul e de parte ta..."

E foarte trist ce se intampla... marile talente sunt date la o parte ... Laura merita tot ce e mai bun acolo unde este acum... cu siguranta ea ar fii spus: "nu-i nimic, ce daca, cad si mereu ma ridic". .....au trecut 2 ani de cand raiul s-a deschis...pentru Laura. ( In Memoriam )

Ce-i poti face unui barbat ...!

Oare ce ii poti face unui barbat...multe, insa pedeapsa cea mai mare pentru el si lucrul cel mai rau pe care poti sa il faci, e sa il UITI !!!! for sure...

Cand ajungi in pragul asta...l-ai ingenuncheat si il doare al naibii de tare, nu va recunoaste niciodata....dar arata-i ca tu esti mai inteligenta decat el!